Agenția de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valutã, precum și perspectiva stabilã.
România se numără printre cele mai vulnerabile țări din regiune la riscurile legate de tranziția către o economie verde, în contextul în care investițiile în decarbonizare sunt așteptate să pună presiune suplimentară pe finanțele publice.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Andreea Nica, membru în Comitetul Director al CFA România, susține că o creștere economică de 2,9% pentru anul acesta este o prognoză mult prea optimistă, având în vedere condițiile actuale.
Criza politică nu generează riscuri în ce privește planurile pe termen scurt de consolidare fiscală, însă dacă blocajul politic va persista, ar putea afecta reformele de care finanțele publice au nevoie, potrivit agenției de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P). S&P este singura dintre cele trei mari agenții de evaluare financiară care a readus perspectiva ratingului de țară la stabilă, de la negativă. România are, de la toate cele trei mari agenții, S&P, Moody's și Fitch, cel mai scăzut rating recomandat investitorilor, dar cu perspectivă negativă din partea Moody's și Fitch.
Prăbușirea coaliției guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, esențiale pentru îmbunătățirea perspectivei negative asociată calificativului 'BBB-' acordat României, potrivit Fitch Ratings.
România are unul dintre cele mai ridicate potențiale de creștere pe termen mediu din Europa Centrală și de Est, potrivit Moody’s, care însă avertizează că adâncirea dezechilibrelor macroeconomice și deteriorarea finanțelor publice afectează negativ perspectivele ratingului suveran.
Agenția de evaluare financiară Moody's nu a luat o decizie la revizuirea periodică a ratingului de țară al României, stabilită în calendarul agenției pe data de 23 octombrie, iar calificativul suveran al țării a rămas astfel în categoria recomandată investitorilor, unde se află pe ultima treaptă. Lipsa unei decizii din partea Moody's, deși anticipată de analiști, vine în contextul în care situația economică dificilă determinată de pandemia de coronavirus și presiunea pe buget, agravată de cheltuieli nerealiste promovate de Parlament, au determinat în ultimul an toate cele trei mari agenții de rating să înrăutățească perspectiva calificativului României de la stabilă la negativă.
Agenția de rating japoneză JCRA a anunțat reconfirmarea rating-ului de țară acordat României (BBB/BBB+), pentru datoria pe termen lung în valută, respectiv în monedă locală, cu menținerea perspectivei stabile, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
“Depinde de dumneavoastră să-l faceți conștient pe antreprenorul și consumatorul român de costurile asociate de unele demersuri populiste”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferința “Risc de țară 2016”, organizată de agenția de rating Coface. În ziua în care Parlamentul a votat legea conversiei creditelor în franci elvețieni, șeful BNR a arătat că agențiile de rating au “o responsabilitate enormă” în a explica și omului obișnuit cum măsuri care subminează instituția contractului pot ajunge să-l afecteze și pe el, nu doar noțiunea abstractă a “riscului de țară”.
Coface a anunțat îmbunătățirea calificativului privind riscul de țară pentru patru state din Europa Centrală și de Est (CEE): România, Slovenia, Letonia și Lituania. În cazul României, avertizează însă că revenirea de la B la A4 trebuie să fie prudentă fiindcă este ”un A4 extrem de fragil”.